Modurile Substantivului

Verbul

Verbul este notat in dictionar cu urmatoarele forme:canto,-are,-avi,-atum

                                                                                             1.       2.     3.     4.

1.Indicativ prezent,persoana I singular

2.Infinitiv prezent

3.Indicativ perfect simplu,persoana I

4.Supin

       Tema de prezent se obtine inlaturand sufixul caracteristic “ re”.Recunoastem conjugarea unui verb dupa vocala finala a temei de prezent(sau vocala tematica).

Conj. I: -a

Conj.II:-e(lung)

Conj.III:-consonantica:-e(scurt)

               -vocalica:-e(scurt)

                Moduri si timpuri derivate din tema de prezent

·        Moduri personale:

1.Indicativ-prezent

                   -imperfect

             -viitor I  

     2.Conjunctiv-prezent

                           -imperfect

     3.Imperativ-prezent

·        Moduri nepersonale

1.Infinitiv prezent

2.Participiul prezent

3.Gerunziul

4.Gerundivul

                         Sufixele morfologice arata modul si timpul.

Mod	Timp			Formare
Indicativ	Prezent			tema de prezent+desinente personale(conj a III-a cons.e-> i,u).
	Imperfect			tema de prezent+sufix –ba+desinente personale Conjugarea a III-a vocalica si a IV- –intre tema si sufix:-e
	Viitor I			Conj.I,II:tema de prezent:-sg. I. bo                                                     II.bis                                                     III.bit                                                Pl.I.bimus                                                     II.bitis                                                     III.bunt Conj. aIII-a:tema de prezent+sufixele-a(persoana I sg)                                                                   -e(celelalte persoane) +desinente personale Conjugarea a III-a consonantica:radical +suf.-a(pers.I)                                                                               -e(celelalte pesoane)+desinente personale
			Perfect			Tema de perfect+desinente specifice perfectului: Sg.I-i      II-isti      III-it Pl. I-imus       II-istis       III-erunt(ere).Perfectul se traduce prin perfectul compus in limba romana.
			Mai mult ca perfectul			Tema de perfect+sufix –era +desinente personale
			Viitor anterior			Tema de perfect+sufixul –er +i+desinente personale
Conjunctiv			Prezent			Conj.I:radicalul verbului+sufixul-e +desinente personale Conj.II,III,IV:tema de prezent(radical-conj.aIII-a consonantica)+sufixul-a+desinente personale
			Imperfect			Tema de prezent+sufixul “ re”+desinente personale. In context,conjunctivul imperfect poate fi tradus prin indicativ imperfect.
			Perfect			Tema de perfect+sufixul-eri +desinente personale
			Mai mult ca perfectul			Tema de perfect+sufixul –isse +desinente personale
Imperativul			Prezent			Persoana a II-a singular-tema de prezent Persoana a II-a plurak-tema de prezent+sufixul –te La conjugarea a III-a, “e”scurt se transforma in “ i”.
Moduri nepersonale
Gerunziul		Substantiv verbal			Tema de prezent + sufixul –nd+desinentele declinarii aII-a.La conjugarea a III-a vocalica si a IV-a intervine vocala de legatura  e  intre tema si sufix.
Participiul		Prezent			Tema de prezent+sufixele-ns(Nominativ singular)                                             -nt(celelalte cazuri) +desinentele declinarii a III-a parisilabice Conjugarea a III-a vocalica si a IV-a -e

                                             Substantivul

Substantivele sunt grupate in 5 declinari.Ele sunt notate in dictionar cu urmatoarele forme:aqua,-æ.Terminatia genitivului singular ne arata declinarea substantivului.Declinarea I cuprinde substantive majoritatea feminine,putine masculine(nu substantive de genul neutru).Cele  masculine denumesc ocupatii barbatesti sau nume de barbati.

Declinarea a II-a –majoritatea masculine si neutre ,putine feminine;cele feminine denumesc arbori,tari,orase.Cele neutre se termina la nominativ singular in “um”.

Declinarea a III-a este cea mai bogata declinare:

1)substantive parisilabice(cu acelasi numar de silabe la nominativ si genitiv singular)

2)substantive imparisilabice(la genitiv singular apare o silaba in plus fata de nominativ)

             Tema substantivului(mai ales la acesta imparisilabic) se obtine inlaturand terminatia genitivului singular.

Declinarea a IV-a cuprinde majoritatea substantivelor masculine si neutre si mai putine feminine.Cele feminine denumesc grade de rudenie ce denumesc femei si nume de arbori.

Declinarea a V-a cuprinde substantive de gen feminin.Numai substantivul “dies” poate fi si feminin si masculin.

         

Desinente personale
Singular	Plural
I-o,m	I-mus
II-s	II-tis
III-t	III-nt

Caz	Decl.I      m.f.	Decl.II m.  f.     n.	Decl.III imparis. m.f.              n.	Decl.III  par.   m.f.              n.	Decl.IV  m.f.          n.	Decl.V          f.
N	-a	-us,er,ir -um	zero	-is,-es         zero	-us           -u	-es
G	-ae	-i	-is	-is	-us	-ei
D	-ae	-o	-i	-i	-ui	-ei
Ac	-am	-um       -um	-em            zero	-em              zero	-um        -u	-em
Abl.	-a	-o	-e	-e                 -i	-u	-e
V	=N	-e  =N    =N	=N              =N	=N              =N	=N       =N	=N
N,V	-ae	-i              -a	-es                -a	-es                -ia	-us          -ua	-es
G	-arum	-orum	-um	-ium	-uum	-erum
D,Abl	-is	-is	-ibus	-ibus	-ibus	-ebus
Ac.	-as	-os          -a	-es                     -a	-es               -ia	-us          -ua	-us

                                                                Tabelul de declinari

                                                   

                                         Adjectivul

Adjectivele cu trei terminatii(sau de clasa I):

bonus,-a,-um us-masculin a-feminin um-neutru

pulcher,-a,-um    er-masculin    a-feminin    um-neutru

                        

Adjectivul se acorda in gen,numar si caz cu substantivul determinat.

Adjectivul de clasa a II-a

-se declina dupa declinarea a III-a parisilabica

-Abl. Singular-i

1)adjective cu doua terminatii:brevis,-e

2)adjective cu o terminatie:prudens,-ntis;felix,-icis(zero).

3)adjective cu 3 forme:acer,acris,acre

Gradele de comparatie

1)Pozitivul:clarus,-a,-um

2)Comparativul:tema adjectivului+sufixele –ior(m.f.)

                                                                             -ius(n.)+desinentele declinarii a III-a imparisilabice.

 Sufixul –ius se intalneste numai la nominativ,Ac,V sg.La restul cazurilor,sg. si pl.se intalneste suf. ior.

3)Superlativ  

Tema adjectivului+sufixele –issimus(m.)          -issimum(n.)

                                                 -issima(f.)

         Exceptii pentru superlativ

I.Adjective terminate la pozitiv in er formeaza superlativ cu sufixele:

-rrimus(m.)

-rrima(f.)

-rrimum(n.)

II.6 adjective terminate la pozitiv in lis formeaza superlativ  cu sufixele:

-limus(m.)

-lima(f.)

-limum(n.)

-facilis,-e;dificilis,-e.

-similis,-e;disimilis,-e.

-gracilis,-e;humilis,-e.

                                        Pronumele personal

Caz	Persoana I		Persoana  a II-a
	Sg.	Pl.	Sg.	Pl.
N.	ego	nos	tu	vos
G.	mei	nostri(de noi) nostrum (dintre noi)	tui	vestri(de voi) vestrum(dintre noi)
D.	mihi	nobis	tibi	vobis
Ac.	me	nos	te	vos
Abl.	me	nobis	te	vobis

    Nu are forme pentru persoana a III-a.Pentru a marca aceasta persoana se foloseste fie pronumele reflexiv “se” ,fie pronumele demonstrativ “is”,”ea”,”id”.

Cazul Ablativ poate fi de multe ori,insotit de prepozitia enclitica ”cum”(la sfarsitul formei de ablativ).

Pronumele reflexiv

N —

G-sui(de sine)

D-sibi(siesi,pentru sine)

Ac-se(pe sine)

Abl.-se

                         Pronumele posesiv

-arata posesia.

Au forma unor adjective cu 3 terminatii.

Sg. Persoana I  meus,mea,meum

II tuus,tua,tuum

IIIsuus,sua,suum

Pl. Persoana I noster,nostra,nostrum

II vester,vestra,vestrum

III suus,sua,suum

Cand pronumele posesive se acorda in gen ,numar si caz cu un substantiv,devin adjective pronominale posesive.

                      

                                     Pronumele demonstrativ

1)hic,haec,hoc(acesta,aceasta,acest lucru)

2)iste,ista,istut

3)is,ea,id

4)ille,illa,illud(acela,aceea,acel lucru)

5)ideam,eadem,idem(acelasi,aceeasi,acelasi lucru)

               -is,ea,id+particula “dem”

6)ipse,ipsa,ipsum

Pronumele demonstrativ se declina dupa declinarile a II-a si I ,dar au si unele forme ale lor proprii.

G sg.-ius                        D sg.-i

                          

                               Pronumele relativ

Pronumele relativ are rol de relatie in fraza.Se acorda in gen si numar cu substantivul sau pronumele determinat,dar poate avea alt caz.

N sg. qui,quoi,quod(care,ce)

G sg.-cuius

D sg.cui

D-Abl. pl. quibus

Pronumele relativ se declina dupadelinarile I si II ,dar au si forme proprii.

                               Pronumele interogativ

Se intalneste in propozitii interogative,si are aceeasi declinare ca pronumele relativ,difera numaiu N sg.quis,quis,quid(cine,ce)

    

       In latina exista doua conjunctii foarte des intalnite:

Ut-in functie de modul propozitiilor introduse,poate avea urmatoarele valori:

1)cu modul indicativ:

                                  a)temporal(cand)

                                  b)comparativ(dupa cum)

2)cu modul conjunctiv

                                  a)completiv(ca sa)                 d)consecutiv(incat)

                                  b)final(ca sa)

                                  c)concesiv(desi)

Cum

1)cu modul indicativ-temporal(cand)

2)cu modul conjunctiv

                            a)narativ istoric-conjunctiv imperfect(cand

                                                        -conjunctiv mai mult ca perfectul(dupa ce)

                            b)cauzal(fiindca)

                            c)concesiv(desi)

Criteriile pentru a retine mai usor terminatiile:

-pentru masculin si feminin:Ac sg. –m,langa vocala tematica a declinarii

Ac. pl. –s langa vocala tematica a declinarii

Abl. sg. are ca terminatie vocala tematica a declinarii

D,Abl pl  Declinarea I  II  III      IV    V

                                    Is is ibus  ibus  ebus

Pentru genul neutru –N,Ac,V pl-au terminatia “a”(la declinarea III,IV,langa vocala tematica)